Cum să stimulezi sistemul imunitar

Mulți oameni se întreabă cum își pot întări sistemul imunitar, mai ales iarna sau în perioade în care se simt mai sensibili. Sistemul imunitar nu este însă un mușchi pe care îl putem „antrena” la nesfârșit ca să devină tot mai puternic. La o persoană sănătoasă, scopul nu este să „forțăm” imunitatea peste nivelul ei normal, ci să-i dăm tot ce are nevoie ca să lucreze bine și echilibrat. Asta înseamnă un stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, somn suficient, mișcare regulată și controlul stresului. Prin aceste obiceiuri, corpul primește sprijinul necesar pentru a se apăra de virusuri și bacterii și pentru a menține starea de sănătate.

Ce este sistemul imunitar și de ce contează

Sistemul imunitar este o rețea foarte complexă de celule, țesuturi și organe care colaborează pentru a apăra organismul de invadatori periculoși: bacterii, viruși, paraziți, fungi. El este „paznicul” intern al corpului, un mecanism de apărare fin reglat, fără de care nu am putea trăi. Fără el, chiar și o acțiune banală, cum este spălatul pe dinți, ar putea introduce în sânge destule bacterii periculoase pentru a ne pune viața în pericol.

Acest sistem îndeplinește mai multe funcții importante: luptă cu germenii patogeni și îi elimină din corp, recunoaște și neutralizează substanțele dăunătoare din mediul înconjurător și se opune schimbărilor celulare care pot duce la boli grave, cum ar fi cancerul. Imunitatea există încă de la naștere (imunitate înnăscută) și continuă să se formeze pe parcursul vieții, pe măsură ce intrăm în contact cu diferiți germeni (imunitate dobândită). Fiecare „luptă” cu un microb este înregistrată în memoria celulelor imune, astfel că la o nouă întâlnire cu același agent agresor răspunsul este mai rapid și mai eficient.

Ce factori influențează sistemul imunitar

Funcționarea bună a sistemului imunitar depinde de mulți factori, atât interni, cât și externi. Genele cu care ne naștem, dar și obiceiurile zilnice – alimentație, somn, mișcare, stres – contribuie la modul în care organismul se apără.

Factori care scad imunitatea organismului

Oricât ar fi de puternic, sistemul imunitar poate fi slăbit de anumiți factori. Un program haotic și o alimentație nesănătoasă sunt printre cauzele principale. Lipsa vitaminelor și mineralelor, consumul mare de zahăr, alimente procesate, grăsimi saturate și carne grasă afectează serios apărarea organismului. Deshidratarea duce și ea la o imunitate mai slabă. Alcoolul băut în cantități mari „obosește” celulele imune și scade numărul limfocitelor, ceea ce ne face mai sensibili la infecții. Nicotina dereglează activitatea globulelor albe, esențiale pentru identificarea și distrugerea agenților patogeni.

Stresul de lungă durată este un alt factor important care lovește în sistemul imunitar. El crește secreția de cortizol (hormonul de stres), care pe termen lung reduce apărarea naturală și favorizează inflamația, putând contribui la boli degenerative sau cardiovasculare. Somnul insuficient scade producția de macrofage, celule aflate în prima linie de luptă contra bacteriilor. Sezoanele reci, cu variații mari de temperatură și acces mai redus la fructe și legume proaspete, pot afecta la rândul lor imunitatea. Administrarea frecventă a unor medicamente, cum sunt corticosteroizii, poate slăbi răspunsul imun. Malnutriția severă, cancerul, radio și chimioterapia și tratamentul cu medicamente imunosupresoare duc la forme de imunodeficiență.

Semne ale unui sistem imunitar slăbit

Un sistem imunitar slăbit își face simțită prezența prin mai multe semne, care pot fi ușor ignorate sau confundate cu alte probleme. Printre cele mai frecvente se află oboseala intensă și somnolența care persistă chiar și după un somn aparent suficient. Persoanele cu imunitate scăzută fac mai des infecții, care tind să reapară: răceli frecvente, infecții respiratorii, urinare sau de piele, ce se vindecă greu. Rănile mici se vindecă lent, iar vânătăile apar ușor și dispar greu. Frisoanele, extremitățile reci (mâini și picioare), răgușeala fără cauză clară și alergiile pot arăta și ele o apărare slăbită. În forme grave, tulburările imune pot favoriza apariția unor tipuri de cancer, precum leucemiile și limfoamele.

Cum să stimulezi sistemul imunitar prin stil de viață

Un stil de viață echilibrat este cea mai bună metodă de a sprijini sistemul imunitar. Ideea nu este să îl „forțăm”, ci să creăm condiții bune în care mecanismele sale naturale să funcționeze la capacitate maximă. Tot ce facem zilnic – de la ce mâncăm până la cât dormim – influențează direct apărarea organismului.

Alimentație echilibrată și hidratare adecvată

O dietă variată și bogată în nutrienți este baza unei imunități bune. Alimentele proaspete, de sezon, crescute local, aduc multe vitamine, minerale și substanțe vegetale cu rol protector. Fructele, legumele, nucile și semințele ar trebui să fie partea principală din meniu. E util să mâncăm zilnic o porție de legume crude, o porție de legume gătite și două porții de fructe. Carnea grasă, făina albă, produsele foarte grase, zahărul și alimentele procesate ar trebui reduse, pentru că pot slăbi serios sistemul imunitar.

Hidratarea corectă este la fel de importantă. Mulți oameni beau prea puțină apă, iar lipsa lichidelor contribuie la o imunitate scăzută. Până la 2 litri de apă pe zi, plus ceaiuri neîndulcite din plante, ajută la menținerea mucoaselor umede; acestea sunt o barieră importantă împotriva microbilor. Procesele naturale de „curățare” ale corpului pot fi sprijinite cu apă călduță cu lămâie dimineața și sucuri cu multe fibre, care ajută la eliminarea substanțelor de care organismul nu mai are nevoie.

Odihnă și calitatea somnului

Somnul este unul dintre cei mai buni aliați ai imunității. În timpul nopții, corpul se reface, iar sistemul imunitar produce și „educă” noi celule de apărare. Un somn bun de 7-9 ore pe noapte ajută organismul să facă față mai ușor la stres și la contactul cu virusuri și bacterii. Lipsa de somn, mai ales pe perioade lungi, scade clar producția de macrofage, celule-cheie în lupta cu bacteriile. Oamenii odihniți se îmbolnăvesc mai rar de răceli, deoarece noaptea, în timpul somnului, se produc mai multe globule albe.

Activitatea fizică regulată

Mișcarea este un element de bază pentru un stil de viață sănătos și pentru o imunitate bună. Exercițiile regulate, de cel puțin 30 de minute pe zi, măcar de trei ori pe săptămână, îmbunătățesc circulația, reduc stresul și întăresc celulele de apărare. Poți alege gimnastica, mersul cu bicicleta, plimbările în aer liber, alergarea ușoară sau alte forme de activitate moderată. Mișcarea ajută sângele să circule mai bine și organele să fie bine oxigenate, ceea ce permite un răspuns mai rapid și mai eficient la infecții. Totuși, e bine să evităm efortul intens când avem o infecție acută, pentru că în acele momente corpul are nevoie de energie pentru vindecare, nu pentru sport greu.

Gestionarea stresului

Stresul este un dușman „tăcut” al sistemului imunitar. Când suntem stresați, organismul produce cortizol, care pe termen lung scade apărarea și crește inflamația. De aceea, controlul stresului are un rol important în păstrarea imunității. Metode simple, cum ar fi activitatea fizică, plimbările, hobby-urile, yoga, meditația sau timpul de calitate petrecut cu cei dragi, pot reduce clar efectele stresului asupra corpului. O atitudine pozitivă și capacitatea de a privi problemele zilnice cu mai multă liniște ajută, la rândul lor, sistemul imunitar.

Menținerea igienei corespunzătoare

Igiena personală este prima barieră împotriva microbilor. Spălatul des pe mâini cu apă și săpun, cel puțin 20 de secunde, este o măsură simplă și foarte eficientă pentru a reduce transmiterea multor virusuri și bacterii. Multe infecții se răspândesc prin mâini murdare, pe care apoi le ducem la ochi, nas sau gură. În plus, este bine să acoperim gura și nasul cu un șervețel când tușim sau strănutăm, să spălăm și să pansăm corect rănile și să evităm atingerea feței cu mâinile.

Limitarea alcoolului și renunțarea la fumat

Alcoolul și nicotina slăbesc clar sistemul imunitar. Alcoolul consumat în exces reduce activitatea celulelor de apărare și scade numărul limfocitelor, ceea ce crește vulnerabilitatea la infecții. Chiar și un singur episod de beție poate reduce funcția imunitară pentru 24 de ore. Fumatul dereglează funcția globulelor albe, care au rolul de a recunoaște și distruge agenții patogeni. Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool sunt pași importanți pentru întărirea sistemului imunitar și pentru protejarea sănătății pe termen lung.

Expunerea la soare și aportul de vitamina D

Vitamina D are un rol de bază în buna funcționare a sistemului imunitar. Principalul „izvor” de vitamina D este soarele, care stimulează producția ei în piele. Iarna însă, lumina solară nu este suficientă pentru multe persoane. De aceea, e bine să profităm de zilele însorite, să mâncăm alimente bogate în vitamina D sau să folosim suplimente, la recomandarea unui medic. Măsurarea periodică a nivelului de vitamina D este utilă, mai ales în sezoanele cu mai puțin soare.

Importanța contactului social și echilibrului emoțional

Relațiile cu ceilalți și starea emoțională influențează puternic imunitatea, chiar dacă nu se văd direct ca un medicament sau ca o analiză de sânge. O vorbă bună, plină de înțelegere și afecțiune, are un efect real asupra stării generale și, indirect, asupra sistemului imunitar. Interacțiunile pozitive și stabilitatea emoțională reduc stresul și îmbunătățesc tonusul psihic, ceea ce sprijină, la rândul lor, apărarea naturală a organismului. Sentimentul de apartenență, bucuria împărtășită și relațiile armonioase contribuie la o sănătate „întregită”, în care corpul și mintea lucrează împreună.

Alimente și nutrienți care stimulează imunitatea

Alimentația are un rol central în sprijinirea sistemului imunitar. Tot ce mâncăm se reflectă în starea de sănătate. Un regim bogat în vitamine, minerale și antioxidanți pregătește corpul pentru a face față infecțiilor. De mii de ani, oamenii au observat că anumite alimente sprijină imunitatea, iar îndemnul lui Hipocrate – „Hrana să vă fie medicament și medicamentul să vă fie hrană” – rămâne actual.

Vitamine și minerale importante pentru sistemul imunitar

Aportul corect de vitamine și minerale este foarte important pentru o apărare eficientă. Lipsa lor poate duce la dezechilibre și la scăderea rezistenței la boli. O dietă variată, bogată în fructe și legume de culori diferite, acoperă de obicei necesarul. În unele situații însă, pot fi nevoie și de suplimente.

Vitamina C: surse alimentare și beneficii

Vitamina C este probabil cea mai cunoscută vitamină când vine vorba de imunitate. Fiind solubilă în apă, ea ajută la apărarea organismului de agenți străini și de stresul oxidativ, care poate slăbi sistemul imunitar. Surse bogate de vitamina C sunt citricele (grapefruit, portocale, mandarine, lămâi, pomelo), kiwi (fructul cu cea mai mare cantitate de vitamina C), ardeii verzi și roșii, căpșunile, roșiile, broccoli, cartofii și cartofii dulci, salata verde, varza, legumele verzi, fructele de pădure și ananasul. Consumul regulat al acestor alimente ajută la susținerea imunității.

Vitamina D: rol și necesar zilnic

Vitamina D susține direct sistemul imunitar. Pe lângă expunerea la soare, o găsim în peștele gras (somon, ton, sardine) și în ouă. În anotimpurile reci, când petrecem mai puțin timp la soare, este bine să verificăm nivelul vitaminei D și, la nevoie, să folosim suplimente, la indicația medicului. Un nivel bun de vitamina D ajută organismul să răspundă corect la infecții.

Zincul și seleniul în susținerea imunității

Zincul și seleniul sunt minerale importante pentru imunitate. Zincul susține integritatea pielii și a mucoaselor, care formează un „scut” fizic împotriva microbilor. De asemenea, ajută la formarea și activarea diferitelor celule de apărare și protejează organismul de stresul oxidativ. Îl găsim în cereale integrale, leguminoase, nuci, carne roșie și ouă. Seleniul influențează și el activitatea celulelor imune și, împreună cu zincul, sprijină o imunitate puternică.

Alimente cu efect imunostimulator

Pe lângă aportul de vitamine și minerale, există câteva alimente cunoscute pentru sprijinul lor special adus sistemului imunitar.

Usturoiul și ceapa

Usturoiul și ceapa sunt adesea numite „medicamente naturale” datorită efectelor lor puternice. Usturoiul este considerat unul dintre cele mai bune antibiotice naturale și are și efecte antifungice și antivirale. Ambele conțin potasiu, calciu, fier, sulf, vitaminele A, C și E, bioflavonoide și peste 20 de substanțe cu acțiune antivirală și antibacteriană. Consumate cu moderație, pot crește rezistența la boli și pot ține la distanță multe afecțiuni. Este bine ca usturoiul și ceapa tăiate să fie consumate imediat, pentru a beneficia cât mai mult de proprietățile lor.

Citricele și fructele de pădure

Citricele (lămâi, grapefruit, mandarine, portocale) sunt bogate în vitamina C și flavonoizi, compuși naturali care sprijină sistemul imunitar. Fructele de pădure – coacăze negre, căpșuni, zmeură și altele – aduc cantități mari de vitamina C și fitonutrienți cu puternic efect antioxidant, contribuind la creșterea rezistenței la infecții.

Broccoli, spanacul și legumele verzi

Broccoli este un aliment cu efect puternic de susținere a imunității, fiind bogat în vitamina C, vitamina A și glutation, substanță care protejează celulele de radicalii liberi. Spanacul furnizează acid folic, antioxidanți, fier, magneziu, vitamina C, B12 și potasiu și este util în special în convalescență, la copii, vârstnici și gravide. Ajută în anemie, reglează tensiunea, scade colesterolul și are efect protector împotriva cancerului. Legumele verzi în general, împreună cu morcovii și ardeiul gras (bogate în betacaroten și provitamina A), susțin sănătatea celulelor și producerea anticorpilor.

Iaurtul și alimentele probiotice

Iaurtul și lactatele acide cu culturi vii, cum este iaurtul probiotic, au efecte benefice asupra imunității. Ele conțin „bacterii bune” care sprijină sănătatea intestinului, unde se află aproximativ 70% din celulele imune. Consumul zilnic de iaurt poate reduce numărul răcelilor și poate scurta durata infecțiilor respiratorii. Borșul proaspăt, făcut în casă cu tărâțe de grâu, și moarea de varză sunt alte alimente fermentate bogate în vitamine și minerale, utile pentru întărirea imunității.

Mierea, ghimbirul și condimentele naturale

Mierea, ghimbirul și scorțișoara sunt aliați importanți ai sistemului imunitar. Mierea are efect antibacterian și poate fi combinată cu scorțișoară, un condiment bogat în antioxidanți, cunoscut pentru faptul că „încălzește” corpul și ajută la stabilizarea glicemiei. Ghimbirul, cu efecte antivirale și antibacteriene, sprijină digestia, ajută la eliminarea toxinelor și activează forțele de apărare ale corpului. El aduce vitamina B6, magneziu, potasiu, vitamina C, fosfor și zinc.

Peștele gras și ouăle

Peștele gras (somon, ton, sardine) este bogat în acizi grași Omega-3, cu efect antiinflamator și rol de sprijin pentru sistemul imunitar. Se recomandă trei porții de pește pe săptămână. Ouăle oferă proteine de înaltă calitate, cu toți cei opt aminoacizi esențiali, dar și minerale (zinc, fier, seleniu) și vitamine antioxidante A și D. Proteinele ajută organismul să lupte cu bolile, iar zincul din carne slabă și ouă susține globulele albe în lupta cu infecțiile.

Suplimente și remedii naturale pentru întărirea imunității

Pe lângă un regim alimentar echilibrat și un stil de viață sănătos, există numeroase suplimente și remedii naturale promovate pentru „întărirea” imunității. Este însă important să le privim cu atenție și să nu uităm că ele nu pot înlocui obiceiurile sănătoase de bază. Nu toate promisiunile sunt dovedite prin studii serioase.

Este nevoie de suplimente pentru imunitate?

La o persoană sănătoasă, cu alimentație variată și echilibrată, suplimentele de vitamine și minerale nu sunt, de obicei, necesare. Corpul are deja tot ce îi trebuie pentru ca sistemul imunitar să funcționeze la un nivel bun. Ideea că dozele foarte mari de vitamine ar „forța” imunitatea să fie mai puternică vine din teorii greșite. Un răspuns imun prea intens poate fi chiar periculos, pentru că poate duce la alergii sau boli autoimune. Organismul are nevoie în primul rând de un sistem imun echilibrat.

Există însă situații când suplimentele pot ajuta. De exemplu, în lipsa documentată de vitamina D, suplimentarea este necesară. Persoanele în vârstă, care mănâncă mai puțin variat, pot dezvolta lipsuri de micronutrienți. În perioadele de convalescență sau după anumite boli, medicul poate recomanda suplimente de sprijin. Nutrienți precum seleniul, vitaminele A, B6, C, D, E, zincul și fierul au efecte cunoscute asupra imunității și pot ajuta în infecții. Orice supliment ar trebui însă luat doar la recomandarea și sub supravegherea unui medic, deoarece dozele prea mari pot dăuna.

Exemple de suplimente naturale: probiotice, echinacea, ulei de pește

Pe piață sunt disponibile multe suplimente și remedii naturale pentru imunitate:

• Probioticele: Conțin „bacterii bune” și se presupune că sprijină sănătatea colonului, unde se află o mare parte din celulele imune. Cercetările despre microbiom sunt în plină desfășurare, iar legătura dintre flora intestinală și imunitate este foarte complexă. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a decis că producătorii nu au voie să afirme că probioticele „stimulează” imunitatea, deoarece dovezile nu sunt suficient de puternice.
• Echinacea: Plantă cunoscută pentru efectele antiinflamatoare, antivirale și de sprijin al imunității, folosită în special în răceli și infecții respiratorii. Se găsește sub formă de ceai, tinctură sau capsule.
• Uleiul de pește: Bogat în Omega-3 (EPA și DHA), are efect antiinflamator și poate ajuta la un răspuns imun mai echilibrat. Doze de cel puțin 1 gram de Omega-3 pe zi pot reduce tendința organismului de a produce inflamație.
• Alte remedii naturale:
  • Propolisul: Considerat un remediu natural cu efect antiinfecțios, antibacterian și antiviral și un bun sprijin pentru imunitate. Se folosește ca tinctură, miere cu propolis, apă de propolis sau tablete.
  • Cătina: Fructele de cătină sunt renumite pentru susținerea imunității, având de aproximativ 10 ori mai multă vitamina C decât citricele.
  • Ceaiul verde: Conține L-teanină, o substanță care poate îmbunătăți apărarea organismului.
  • Mugurii de brad: Sub formă de sirop, se folosesc în tuse productivă, infecții virale, faringită, laringită, traheită, bronșită și pneumonie.
  • Măceșele: Bogate în minerale, vitamine (C, A, E, B) și antioxidanți, contribuie la creșterea imunității și la starea generală de sănătate. Se folosesc ca ceai sau pulbere.
  • Plante medicinale: Ceaiurile de măceșe, arnică, echinacea, ghimbir sau gălbenele sunt folosite frecvent pentru sprijinirea organismului în fața bolilor.

Chiar dacă multe dintre aceste remedii au o tradiție lungă de folosire și pot aduce beneficii, dovezile științifice clare privind efectul lor asupra imunității la persoanele sănătoase sunt adesea limitate. Este recomandat să cerem sfatul medicului înainte de a începe orice schemă de suplimente, pentru a vedea dacă este sigură și potrivită pentru noi.

Recomandări practice pentru un sistem imunitar puternic

Construirea și menținerea unui sistem imunitar puternic nu cer măsuri complicate, ci aplicarea constantă a unor obiceiuri sănătoase. Avem nevoie de o abordare care privește omul ca întreg: corp, minte și mediu de viață.

Pași simpli de implementat zilnic

Putem ajuta sistemul imunitar să funcționeze bine, introducând zilnic câțiva pași simpli:

1. Alimentație conștientă: Mănâncă zilnic fructe și legume proaspete, cereale integrale și proteine de calitate. Alege alimente bogate în vitaminele C, D, E, zinc și seleniu. Păstrează în meniu o porție de legume crude, una de legume gătite și două porții de fructe.
2. Hidratare adecvată: Bea cel puțin 8 pahare de apă pe zi. Un pahar de apă călduță cu lămâie dimineața poate fi un început bun. Hidratarea corectă menține mucoasele sănătoase, care acționează ca o barieră împotriva microbilor.
3. Somn odihnitor: Dormi 7-9 ore de calitate în fiecare noapte. În timpul somnului, corpul se reface și produce celule de apărare.
4. Mișcare regulată: Fă cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată, de trei ori pe săptămână. Plimbările în aer liber, gimnastica, mersul pe bicicletă sunt alegeri bune.
5. Gestionarea stresului: Identifică sursele principale de stres și încearcă să le reduci. Practică meditația, yoga sau rezervă-ți timp pentru activități care îți fac plăcere.
6. Igienă riguroasă: Spală-te des pe mâini cu apă și săpun, în special înainte de masă și după toaletă. Evită să îți atingi ochii, nasul și gura cu mâinile.
7. Limitarea viciilor: Redu consumul de alcool și, dacă fumezi, caută ajutor pentru a renunța. Aceste obiceiuri slăbesc clar sistemul imunitar.
8. Aerisirea spațiilor: Deschide geamurile des pentru a schimba aerul din casă și de la locul de muncă. Aerul proaspăt reduce concentrația de germeni și menține o umiditate potrivită.
9. Periajul uscat: Efectuat pe piele înainte de duș, poate stimula circulația limfatică și ajuta la „drenarea” deșeurilor din organism.

Ce măsuri poți lua în sezonul rece și gripal

Iarna și în perioadele de gripă, sistemul imunitar este mai solicitat. Îl poți ajuta prin câteva măsuri suplimentare:

• Consumă alimente de sezon: Alege rădăcinoase (morcovi, sfeclă roșie, țelină), citrice și mere. Include în meniu borș proaspăt, moare de varză și iaurturi, bogate în vitamine și probiotice.
• Suplimentează cu cap: Dacă ai deficit de vitamina D, medicul îți poate recomanda suplimente. În aceeași logică, suplimentele cu vitamina C, zinc, echinacea sau propolis pot fi utile, dar doar la indicația unui specialist.
• Vaccinarea: Verifică dacă ești la zi cu vaccinurile, inclusiv vaccinul antigripal și, dacă este cazul, vaccinul anti-COVID-19. Vaccinurile sunt una dintre cele mai eficiente metode de protecție împotriva multor infecții.
• Sauna și dușurile alternante: Ședințele regulate de saună (dacă nu ești deja răcit) și dușurile cu apă caldă/rece întăresc reacția vaselor de sânge și pot ajuta organismul să se adapteze mai bine la schimbările de temperatură, fiind mai pregătit în fața microbilor.
• Menține umiditatea aerului: Aerul prea uscat din încăperi irită mucoasele. Plantele de interior sau vasele cu apă pe calorifer ajută la menținerea unei umidități potrivite.
• Evită aglomerațiile: Când circulă multe viroze, încearcă să eviți spațiile foarte aglomerate, pentru a reduce contactul cu persoanele bolnave.

Aplicând aceste recomandări, poți susține un sistem imunitar puternic, pregătit să te protejeze pe tot parcursul anului.

Ce riscuri există la stimularea excesivă a sistemului imunitar

Deși ideea de „stimulare” a imunității este tot mai populară, este bine să înțelegem că sistemul imunitar nu trebuie „forțat” continuu, ci menținut într-un echilibru bun. Un răspuns imun prea puternic poate fi la fel de periculos ca unul prea slab.

Imunitatea crescută și bolile autoimune

Un sistem imunitar hiperactiv poate duce la reacții alergice și la boli autoimune. În alergii, sistemul imunitar reacționează exagerat la substanțe inofensive din mediu, producând anticorpi de tip IgE. Rezultatul este o reacție disproporționată, cu simptome uneori severe. În bolile autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sau scleroza multiplă, sistemul imunitar atacă propriile țesuturi, formând auto-anticorpi care distrug celule normale. Acest tip de „confuzie” poate provoca inflamație cronică și afectarea mai multor organe.

Studiile arată că inflamația cronică este legată de ateroscleroză, proces prin care plăcile de grăsime se depun pe pereții vaselor de sânge, crescând riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral. O inflamație acută intensă poate favoriza și formarea cheagurilor de sânge. Un exemplu clar este „furtuna de citokine” observată la unele cazuri grave de COVID-19: un răspuns imun excesiv, cu eliberarea masivă de proteine proinflamatorii, a dus la distrugeri severe la nivelul plămânilor și la insuficiență de organ, fiind o cauză frecventă de deces.

De aceea, obiectivul nu este să „ridicăm” imunitatea oricum, ci să păstrăm un echilibru: un sistem care răspunde eficient la amenințări, dar nu își atacă propriul organism.

Când trebuie consultat un medic

Este bine să știm când avem nevoie de ajutor medical. Dacă te confrunți cu simptome persistente care sugerează o problemă de imunitate – răceli dese și severe, infecții repetate, vindecare lentă a rănilor, oboseală cronică, reacții alergice neobișnuite – este necesar să mergi la medic. Aceste semne pot indica o imunodeficiență, adică o stare în care sistemul imunitar nu își face bine treaba. În aceste situații, riscul de infecții grave și chiar de cancer este mai mare.

Medicul poate recomanda analize pentru a descoperi eventuale lipsuri de nutrienți sau alte cauze și poate propune un plan de tratament potrivit, care poate include suplimente bine țintite sau alte intervenții. Și în cazul suplimentelor luate pe cont propriu, mai ales în doze mari, este necesar sfatul unui specialist, pentru a evita efectele negative. Moderația și echilibrul rămân cheia unei imunități stabile.

Întrebări frecvente despre stimularea sistemului imunitar

Există multe mituri legate de „stimularea” imunității. Clarificarea lor ne ajută să alegem metode sigure și eficiente.

Cum întărești imunitatea rapid?

Reclamele promit adesea „creșterea rapidă” a imunității, dar funcționarea sistemului imunitar nu se schimbă peste noapte. El nu este un întrerupător pe care îl putem porni la maxim imediat. Sistemul imunitar lucrează cel mai bine când primește, zi de zi, sprijin prin stilul de viață: somn suficient, hidratare, reducerea stresului, alimentație bogată în nutrienți. Nu există un supliment sau un aliment care să facă minuni instantaneu. Vaccinurile sunt singurele intervenții dovedite științific care pregătesc în mod specific sistemul imunitar să răspundă rapid la anumiți agenți patogeni, prin formarea de anticorpi și celule de memorie.

Cum să crești imunitatea la copii și vârstnici?

Copiii și vârstnicii sunt mai sensibili la infecții, iar sprijinirea imunității lor cere atenție și adaptare la nevoile fiecărei vârste.

La copii: Sistemul lor imunitar este în plin proces de formare. Nou-născuții primesc anticorpi de la mamă prin placentă și lapte matern. Pe măsură ce cresc, imunitatea lor se „antrenează” natural prin contactul cu diverși germeni. Este normal ca sugarii și copiii să facă mai des infecții decât adulții. Pentru a-i sprijini:

• Oferă o alimentație variată, bogată în fructe, legume și cereale integrale. Laptele matern, acolo unde este posibil, aduce un plus de protecție.
• Asigură aer curat și aerisește bine camerele.
• Respectă programul de somn și odihnă.
• Încurajează activitatea fizică, preferabil în aer liber.
• Respectă schema de vaccinare recomandată de medic.
• Învăță copilul să se spele corect și des pe mâini.

Un set de analize poate depista lipsa unor nutrienți la copii, iar un supliment ales corect poate ajuta, dar numai la indicația medicului.

La vârstnici: Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imunitar își pierde din eficiență. O condiție fizică bună, menținerea masei musculare și tratamentul corect al bolilor cronice sunt foarte importante.

• O alimentație bogată în legume și fructe are un rol central în păstrarea sănătății.
• Hidratarea corectă și somnul bun sunt la fel de importante ca în tinerețe.
• Vaccinările recomandate de medic, în funcție de bolile existente, ajută la prevenirea unor infecții grave, cum ar fi gripa la persoanele cu boli respiratorii cronice.
• Un supliment pentru imunitate, ales de medic, poate completa alimentația și sprijini mecanismele de apărare.

La ambele categorii de vârstă, accentul trebuie pus pe prevenție și pe obiceiuri sănătoase zilnice. Acestea sunt cea mai bună „strategie” pentru un sistem imunitar stabil și rezistent.