Ce înseamnă mindfulness și activitățile de mindfulness?

Trăim într-un ritm rapid, cu multe notificări și sarcini care ne iau atenția. În acest context, mindfulness, sau atenția conștientă, a devenit o ancoră de calm. Ce este, de fapt, mindfulness și cum ne ajută activitățile bazate pe această practică să trecem mai ușor prin agitația zilnică? Pe scurt, mindfulness înseamnă să fim prezenți aici și acum, fără a lăsa mintea să fugă la trecut sau viitor. Este un mod de a trăi mai clar, mai liniștit și cu un echilibru emoțional mai bun.

Deși are origini în tradițiile orientale, această abordare a fost preluată cu succes în psihologia modernă și în terapiile actuale pentru reducerea stresului. Practica presupune să ne concentrăm pe momentul prezent și să-l acceptăm fără judecată. Fie că ești părinte ocupat, profesionist stresat sau pur și simplu vrei mai multă liniște, activitățile de mindfulness sunt simple, accesibile și pot îmbunătăți starea ta de bine.

Definiția mindfulness-ului

Mindfulness, adesea tradus ca „atenție conștientă”, are rădăcini în tradiții spirituale din Asia, în special în budismul Theravada și Mahayana. Cuvântul provine din termenul pali „sati”, care înseamnă „atenție” sau „conștiență”. În învățăturile budiste, sati este una dintre cele șapte calități importante pentru iluminare și este strâns legat de observarea atentă a prezentului. Practica a fost transmisă prin meditația vipassana, care se bazează pe observarea atentă a senzațiilor, gândurilor și emoțiilor.

În secolul XX, profesori și cercetători au adus mindfulness-ul în Occident. Un nume cunoscut este Jon Kabat-Zinn, care în anii ’70 a creat Programul de Reducere a Stresului prin Mindfulness (MBSR) la Universitatea din Massachusetts. Scopul a fost ca metodele tradiționale să fie accesibile tuturor, indiferent de credințe religioase. Astăzi, mindfulness este folosit ca instrument terapeutic în anxietate, depresie, durere cronică și alte probleme psihosomatice. În esență, înseamnă să fii pe deplin implicat în ceea ce faci, cu o atenție clară și o relație mai sănătoasă cu gândurile și emoțiile tale.

Care este scopul activităților de mindfulness?

Scopul principal al acestor activități este să dezvolte atenția la prezent și o relație mai sănătoasă cu gândurile și emoțiile. Trăim mult timp în planuri, griji și gânduri aleatorii, iar asta ne obosește. Practicile de mindfulness ne ajută să gestionăm mai bine stresul, anxietatea și simptomele depresive. Când ne concentrăm pe prezent și îl acceptăm fără judecată, observăm ce apare și pleacă în minte, fără să ne agățăm de gânduri sau emoții.

Practicată regulat, această abordare ne ajută să ne cunoaștem mai bine mintea și tiparele obișnuite de gândire. Așa învățăm calmul chiar și în mijlocul programului încărcat. Fie că alegi respirația conștientă, meditația sau observarea senzațiilor, baza este aceeași: atenția la prezent. Astfel scade ruminația (înțepenirea în gânduri negative), iar atitudinea față de greutățile vieții devine mai echilibrată, ceea ce sprijină productivitatea și deciziile clare.

Ce beneficii aduc activitățile de mindfulness?

Mindfulness are multe beneficii dovedite, atât pentru minte, cât și pentru corp. Într-o perioadă în care stresul este aproape permanent, aceste practici aduc calm și echilibru și ne reconectează la noi înșine și la mediul în care trăim. Rezultatele merg de la scăderea stresului și anxietății până la o concentrare mai bună și o reglare mai bună a emoțiilor.

Studiile arată că practicate constant, aceste tehnici ajută grupuri diferite: personal medical, pacienți cu boli cronice și populația generală. Introducerea mindfulness-ului în rutina zilnică poate completa tratamentele tradiționale și oferă o metodă eficientă și accesibilă pentru a reduce efectele psihologice ale bolilor fizice. Copiii învață să-și gestioneze emoțiile, iar adulții își cresc calitatea vieții.

Reducerea stresului și anxietății

Un efect cunoscut al acestor practici este scăderea stresului și anxietății. Suntem bombardați cu informații, iar mintea sare ba în viitor, ba în trecut. Această „mestecare” a gândurilor obosește și crește cortizolul (hormonul stresului).

Mindfulness ne antrenează să stăm în prezent, să observăm gândurile și emoțiile fără judecată, fără să ne copleșească. Cercetările arată că meditația mindfulness poate fi la fel de eficientă ca un tratament medicamentos pentru reducerea anxietății, fără efecte adverse. Cu exerciții simple de respirație și atenție la corp, întrerupem ciclul gândurilor negative și aducem calm. Asta ajută și corpul: tensiunea arterială scade, iar imunitatea are de câștigat.

Îmbunătățirea atenției și a concentrării

În era notificărilor, a face un singur lucru devine o abilitate. Mindfulness este un antrenament bun pentru minte și susține atenția. Exercițiile care cer să rămâi cu atenția pe respirație, un sunet sau o senzație te învață să fii prezent și să nu te pierzi în distrageri.

Efectul nu rămâne doar în timpul meditației. În viața de zi cu zi apare mai multă claritate, decizii mai bune și muncă mai eficientă. Copiii câștigă mult: își pot regla mai bine reacțiile la stres și își țin atenția mai ușor. Chiar și 2-3 minute de mindfulness pot reduce stresul și pot crește concentrarea, arată studii recente din neuroștiință și psihologie pozitivă.

Gestionarea emoțiilor și creșterea rezilienței

Mindfulness ne ajută să înțelegem mai bine emoțiile și să facem față mai bine greutăților. De multe ori reacționăm impulsiv la emoții puternice. Prin practică, învățăm să le observăm când apar, să le recunoaștem și să le acceptăm fără judecată, lăsând un mic spațiu între emoție și răspuns.

Acest spațiu ne dă șansa să alegem cum răspundem, nu să reacționăm pe pilot automat. Oamenii care practică mindfulness își reglează mai bine reacțiile și răspund mai calm. Asta ajută nu doar pe plan personal, ci și în relații: comunicare mai clară, mai multă empatie, conflicte gestionate cu mai multă liniște. În timp, se formează o rezistență emoțională solidă.

Beneficii pentru sănătatea fizică

Mintea și corpul lucrează împreună. Când stresul scade, întregul organism funcționează mai bine. Practica regulată poate reduce tensiunea arterială și sprijină prevenirea problemelor cardiovasculare.

Mindfulness ajută și la somn: scade insomnia și aduce odihnă mai bună. Inflamația scade, iar imunitatea este susținută, ceea ce ne face mai rezistenți. În unele boli, precum astmul sau fibromialgia, meditația poate aduce ușurare. La pacienții cu boli cronice, aceste practici pot completa tratamentele, oferind sprijin psihologic cu costuri mici.

Cum se desfășoară activitățile de mindfulness?

La prima vedere pot părea complicate, dar, de fapt, se bazează pe lucruri simple. Nu ai nevoie de loc special sau de experiență spirituală. Poți alege o meditație ghidată, o plimbare conștientă sau doar să te concentrezi pe respirație. Important este să fii prezent. Aceste obiceiuri pot intra ușor în viața de zi cu zi și pot face din acțiuni obișnuite momente de conectare cu tine.

Există variante structurate, cum ar fi programele MBSR predate de specialiști, dar majoritatea exercițiilor le poți face singur, acasă sau oriunde. Se pot adapta ca durată și intensitate la nevoile tale. Abordează-le cu răbdare și deschidere; efectele apar în timp, prin practică constantă și curiozitate.

Principii de bază pentru practicarea mindfulness-ului

Baza practicii stă în câteva principii simple. Primul este intenția de a fi prezent: aduci atenția, în mod conștient, la ce se întâmplă acum. Al doilea este observarea fără judecată: când apar gânduri, emoții sau senzații, le vezi clar, fără etichete de „bun” sau „rău”. Le lași să fie, fără să le alungi sau să le forțezi.

Acceptarea contează mult: primești experiența așa cum este, chiar dacă e inconfortabilă. Nu înseamnă resemnare, ci recunoașterea realității momentului. Răbdarea și blândețea față de tine sunt foarte importante, mai ales la început. Mintea va rătăci, e normal. Nu încercăm să controlăm gândurile, ci revenim, de fiecare dată, cu blândețe la „ancoră” (de exemplu, respirația).

Cât timp și cât de des este recomandat să practicăm?

Nu există o regulă fixă pentru durată și frecvență. Contează mai mult consecvența decât minutajul. Chiar și 2-3 minute pe zi pot aduce schimbări vizibile. Studiile arată că și scurte momente de mindfulness reduc stresul și cresc atenția.

La început, e bine să pornești cu 5-10 minute și să nu te superi dacă mintea fuge des. Apoi poți crește durata treptat. Practica zilnică, chiar scurtă, ajută la formarea obiceiului. Mulți recomandă să exersezi zilnic timp de aproximativ 6 luni; cu timpul vei observa că atenția se așază mai ușor. Poți „lega” mindfulness de gesturi simple: spălatul pe dinți, vase sau mersul cu autobuzul, și le poți transforma în momente de prezență.

Mituri frecvente despre activitățile de mindfulness

Există câteva idei greșite care descurajează lumea să încerce:

• „Mindfulness înseamnă să nu te gândești la nimic.” Fals. Mintea gândește. Scopul este să observi gândurile fără să te lași dus de ele.
• „Mindfulness este religie.” Deși are origini spirituale, forma modernă este laică și accesibilă tuturor.
• „Ai nevoie de mult timp sau pregătire specială.” Nu. Și câteva minute pe zi pot ajuta, iar tehnicile se învață ușor.
• „Mindfulness e doar pentru relaxare.” Relaxarea poate apărea, dar scopul principal este conștientizarea și o relație mai sănătoasă cu propriile trăiri.

Exemple de activități de mindfulness pentru toate vârstele

Mindfulness este flexibil și se poate potrivi oricui. Indiferent de vârstă sau experiență, există multe moduri de a te conecta la prezent. De la respirație conștientă, ușor de făcut oriunde, la activități creative sau plimbări în natură, opțiunile sunt variate și plăcute.

Fiecare activitate antrenează atenția și prezența. Ne ajută să reducem stresul, să ne înțelegem emoțiile și să ne simțim mai bine în general. Alege ce ți se potrivește și integrează cu răbdare, pas cu pas.

Exerciții de respirație conștientă

Respirația conștientă este cea mai simplă și la îndemână practică. Este „ancora” la care te poți întoarce oricând. Un exercițiu scurt: inspiră pe nas, ține o clipă, expiră lent pe gură. Repetă de trei ori, relaxând umerii și maxilarul. Această pauză creează un mic spațiu între stimul și reacție.

Poți încerca și numărarea respirațiilor: inspiră și spune în gând „unu”, expiră; apoi „doi” și tot așa până la zece. Dacă te pierzi, reia de la început, fără critică. „Pauza de Respirație” de câteva minute este utilă în momentele tensionate: respiri adânc, observi corpul și lași calmul să reapară. Pentru copii, „Respirația Jucăușă” (ca și cum ar umfla un balon) face exercițiul ușor și distractiv.

Scanare corporală

Scanarea corporală înseamnă să treci cu atenția prin corp, de la degetele picioarelor până la creștet (sau invers). Te întinzi pe spate, cu brațele pe lângă corp, și observi, pe rând, fiecare zonă. Nu schimbi nimic, doar remarci ce este acolo: tensiune, căldură, furnicături, greutate.

Poți face și o variantă scurtă pe scaun. Închide ochii și „scanează” corpul: degetele, gambele, genunchii, abdomenul, pieptul, umerii, gâtul, fața, capul. Acest exercițiu crește contactul cu corpul și eliberează tensiunile, aducând mintea în prezent.

Mindfulness prin simțuri (vizual, auditiv, tactil, olfactiv, gustativ)

Explorarea prin simțuri ne prinde în prezent. Fă pauze scurte ca să observi ce vezi, auzi, miroși, atingi și guști. Încearcă „Regula 5-4-3-2-1”: 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le simți pe piele, 3 sunete, 2 mirosuri, 1 gust. Este o metodă rapidă pentru calmare.

Alte idei: alege un obiect și explorează-l cu toate simțurile (culoare, textură, miros, greutate). Cu fructe sau legume, observă forma, culoarea, textura și apoi gustă atent. Poți face jocuri de „recunoaștere a sunetelor”. Sau folosește uleiuri aromatice: miroase, descrie ce simți și leagă mirosul de o stare. Aceste exerciții dezvoltă atenția senzorială și aduc prospețime în experiența de zi cu zi.

Meditația din șezut sau mers

Meditația poate fi făcută stând sau mergând. În șezut: alege o poziție confortabilă, cu spatele drept, picioarele așezate stabil și mâinile în poală. Ține atenția pe respirație. Când apar gânduri sau senzații, le observi și revii la respirație, fără să te critici.

În mers: alege o porțiune liniștită de 10-20 metri. Mergi mai încet decât de obicei și simte contactul tălpilor cu solul, mișcarea picioarelor, balansul corpului. Observă sunetele pașilor și ce vezi în jur. O plimbare lentă de câteva minute poate sincroniza corpul și mintea.

Mindfulness în timpul meselor

Mâncatul conștient schimbă o masă obișnuită într-un moment de prezență. În loc să mănânci pe fugă sau cu telefonul în mână, stai câteva minute în liniște și observă gustul, mirosul, textura și culoarea mâncării. Asta reduce mâncatul „din impuls” și creează o relație mai bună cu hrana.

Încearcă să ții paharul în mână, observă greutatea, privește lichidul, simte temperatura și gustul unei înghițituri luate încet. Cu copiii, „Explorarea cu Toate Simțurile” (fructe sau legume) îi aduce în prezent: privesc, ating, miros și gustă atent.

Activități creative: desen, colorat, modelaj

Desenul, coloratul și modelajul sunt foarte potrivite pentru mindfulness, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Ne concentrează pe culori, forme și texturi și ne scot din vârtejul gândurilor.

„Culorile Împăcării”: alegi două culori și le amesteci pe hârtie pentru a crea imagini ale armoniei. Astfel, emoțiile sunt exprimate prin nuanțe. „Desenul cu Ochii Închiși” lasă creativitatea să conducă și aduce atenție pe mișcare și senzații. Nisipul kinetic ori jocurile tactile oferă relaxare și un mod plăcut de a reduce tensiunea.

Exerciții de recunoștință zilnică

Recunoștința schimbă perspectiva: în loc să vezi doar ce lipsește, începi să observi ce este bine. Este un exercițiu simplu de mindfulness, cu impact real asupra stării de spirit.

La final de zi, spune „3 lucruri care merg bine azi”. Pot fi lucruri mici: o cafenea plăcută, o rază de soare, un zâmbet, o sarcină terminată. Cu timpul, mintea învață să vadă mai ușor partea bună.

Mindfulness în natură și plimbări conștiente

Natura susține foarte bine practica. Plimbările conștiente devin o meditație în mișcare, cu efecte pentru minte și corp. Exercițiile bazate pe simțuri sunt deosebit de eficiente în aer liber.

Cu copiii, „Observarea Naturii” este excelentă: ascultă păsările, simt vântul, observă culorile și formele. Pentru adulți, grădinăritul este o practică foarte bună: plantează, udă, simte pământul, observă vremea prin senzații, nu prin judecăți. Aceste activități ne scot din agitație și ne duc într-un ritm mai calm.

Vizualizări ghidate

Vizualizările ghidate folosesc imaginația pentru a crea scenarii liniștitoare. O voce te conduce prin pași simpli, iar tu îți imaginezi locuri și senzații plăcute. Asta reduce stresul și activează creativitatea.

Pentru copii: „Călătoria cu Balonul de Aer Cald” îi invită să inspire și să „ridice” balonul, apoi să expire și să „coboare”, sincronizându-se cu respirația. „Plimbarea în Pădurea Imaginației” aduce sunete, mirosuri plăcute și întâlniri cu animale prietenoase, ceea ce relaxează și liniștește.

Exerciții scurte de relaxare pentru momente de pauză

Și 1-3 minute pot face diferența într-o zi plină. Nu ai nevoie de condiții speciale, doar de dorința de a fi prezent.

„Mâna pe inimă”: pune palma pe piept și simte bătăile sau respirația. E un gest simplu de auto-liniștire. „O afirmație scurtă”: repetă 1-2 minute o propoziție calmă, de tipul „Sunt în siguranță” sau „Inspir calm, expir grijă”. Sau stai 3-5 minute fără să faci nimic, observând ce simți și ce gândești, fără să intervii.

Cum adaptăm activitățile de mindfulness pentru copii și adulți?

Mindfulness se poate adapta ușor oricărei vârste. La copii, abordarea este mai jucăușă și creativă, cu exerciții scurte. La adulți, practica poate fi mai structurată și orientată spre stres, somn, relații și claritate în decizii.

Scopul rămâne același: atenție la prezent și o relație mai sănătoasă cu gândurile și emoțiile. Practicat în familie, creează sprijin reciproc și obiceiuri comune de prezență. Personalizarea face diferența: alege exerciții potrivite vârstei și nevoilor.

Mindfulness pentru copii: abordări și exemple

La copii, beneficiile apar pe plan mental, emoțional și fizic. Pentru că au o atenție mai scurtă, exercițiile trebuie să fie scurte, ludice și clare. Vizualizările simple îi ajută să fie atenți și optimiști.

Idei utile: atenția la respirație (observă cum intră și iese aerul), observarea senzațiilor (cum se simte corpul pe scaun sau pe podea), explorarea simțurilor (sunete, mirosuri, gusturi, texturi). Mâncatul conștient cu înghițituri lente îi aduce în prezent. Astfel, copiii își reglează mai bine reacțiile la stres și se bucură mai mult de rutina zilnică.

Activități adaptate copiilor mici versus adolescenți

Pentru copiii mici (preșcolari și școlari mici), pune accent pe joc, simțuri și exerciții scurte: „Respirația Jucăușă”, „Clopoțelul Conștienței”, „Mindfulness prin Simțuri” sau „Explorarea Texturilor” cu ochii închiși. Vizualizările simple, ca „Călătoria cu Balonul de Aer Cald”, îi relaxează și îi liniștesc.

Pentru adolescenți, care trec prin situații emoționale și sociale mai complicate, merg bine exerciții mai structurate: meditație din șezut, scanare corporală mai lungă, recunoștință zilnică și „Pauza de Respirație” în momente tensionate. Este utilă și acceptarea gândurilor și emoțiilor fără judecată. Aplicații ca Calm, Headspace sau Insight Timer au programe potrivite pentru această vârstă.

Moduri de a practica mindfulness în familie

Practicile făcute împreună întăresc legăturile și aduc mai multă liniște în casă. Nu este nevoie de sesiuni lungi; câteva momente pe zi ajută mult.

Idei simple:

• Mâncat conștient împreună: fără ecrane, atenție la gust, textură, miros.
• Plimbări conștiente în natură: observați sunete, culori și mirosuri.
• Exerciții de respirație ghidată: de exemplu, „Respirația Fluturelui”.
• Recunoștință seara: fiecare spune 2-3 lucruri pentru care e recunoscător.

Mindfulness pentru adulți: recomandări practice

Pentru adulți, mindfulness este un sprijin real pentru stres, relații și stare generală. Poți integra atenția conștientă în activitățile zilnice, iar când poți, rezervă și timp pentru practici formale.

Un început bun este meditația ghidată prin aplicații (Calm, Headspace, Insight Timer), 5-10 minute pe zi. Când mintea rătăcește, observă și revino blând. Integrează atenția în gesturi obișnuite: spălatul pe dinți, vase, mersul, șofatul (simte greutatea pe scaun, sunetul anvelopelor). Scanarea corporală și meditația din șezut pe durate mai lungi reduc stresul și cresc concentrarea. Grupurile de meditație sau atelierele oferă ritm și sprijin.

Sfaturi pentru crearea unei rutine eficiente de mindfulness

Integrarea mindfulness-ului nu este greu de făcut. Ai nevoie de consecvență și de o atitudine blândă față de tine. Nu trebuie să petreci mult timp; găsește momente-cheie în care să aduci atenția în prezent. Începe cu puțin, observă ce îți prinde bine și construiește treptat.

Mindfulness este un drum continuu. Fiecare moment de prezență contează. Aplicațiile și cărțile pot oferi structură și idei noi. Abordează practica cu curiozitate și lasă rezultatele să apară în ritmul lor.

Pași simpli pentru integrarea mindfulness-ului în viața zilnică

Iată câteva idei ușor de aplicat:

1. Începe cu sesiuni scurte: 5-10 minute dimineața sau seara sunt suficiente pentru început.
2. Ancorează-te în respirație: fă 3 respirații conștiente înainte de emailuri, întâlniri sau conversații.
3. Folosește activitățile zilnice: transformă dușul, mersul, spălatul vaselor sau cafeaua în mici exerciții de prezență.
4. Exersează cu simțurile: aplică „5-4-3-2-1” pentru ancorare rapidă în prezent.
5. Ia pauze conștiente: 1-2 minute pentru un mini scan corporal sau pentru a simți bătăile inimii.
6. Notează recunoștința: la finalul zilei, 3 lucruri pentru care ești recunoscător.

Important este să rămâi blând cu tine. Când observi că ai fost distras, revino la prezent fără critică.

Resurse utile: cărți, aplicații și grupuri de practică

Ai la dispoziție multe resurse care te pot ghida și susține.

Cărți: „Soluția mindfulness. Practici zilnice pentru probleme zilnice” de Ronald D. Siegel oferă idei pentru integrarea mindfulness-ului în activități obișnuite (șofat, plimbat câinele, spălat vase) și o structură de 20 de minute pe zi pentru practică formală. Găsești și strategii pentru emoții dificile, anxietate, depresie, durere și insomnie.

Aplicații: Calm, Headspace și Insight Timer oferă meditații ghidate pentru toate nivelurile, exerciții de respirație, sunete relaxante și programe pentru somn, stres sau concentrare.

Grupuri de practică și ateliere: Înscrierea la grupuri sau cursuri de mindfulness (inclusiv MBSR cu instructori certificați) aduce structură, ghidaj și o comunitate de sprijin. Multe centre de yoga sau meditație oferă sesiuni deschise.

Aceste resurse te ajută să înțelegi mai bine practica și să rămâi motivat pe parcurs.

Recomandări pentru începători și pentru avansați

Practică diferit în funcție de experiență, dar păstrează aceleași principii: blândețe, consecvență și adaptare la nevoile tale.

Pentru începători:

• Pași mici zilnic: 5-10 minute de respirație conștientă sau meditații scurte ghidate.
• Folosește aplicații: Headspace, Calm sau Insight Timer pentru ghidaj.
• Leagă de rutină: alege o activitate zilnică și fă-o cu atenție deplină.
• Fii blând: când mintea pleacă, observă și revino, fără critică.
• Răbdare și consecvență: rezultatele apar în timp.

Pentru avansați:

• Crește durata: 20-30 de minute sau mai mult pentru meditațiile formale.
• Explorează variante: scanare corporală detaliată, compasiune (metta), mantre.
• Participă la retrageri/cursuri: MBSR și programe avansate aduc profunzime.
• Aplică în situații dificile: folosește tehnicile când apare stres, furie sau tristețe.
• Menține prezența pe parcursul zilei: în interacțiuni, la muncă și în timpul liber.

Indiferent de nivel, alege ce funcționează pentru tine și ajustează pe parcurs.

Întrebări frecvente despre activitățile de mindfulness

Pe măsură ce interesul crește, apar întrebări legate de rezultate, riscuri și nevoia de ghidaj. E normal să vrei claritate înainte de a porni. Răspunsurile de mai jos te ajută să pornești cu așteptări realiste și cu încredere.

Fiecare persoană are un parcurs propriu. Înțelegerea pașilor practici și a limitelor te ajută să mergi mai sigur înainte.

Cât timp durează până apar rezultatele?

Diferă de la o persoană la alta și depinde de frecvență, consecvență și ce vrei să obții. Un studiu de la NIH – NCCIH arată că meditația mindfulness poate reduce anxietatea la fel de bine ca un medicament, fără efecte adverse. Totuși, nu te aștepta la schimbări peste noapte.

Pentru stres și atenție, chiar și 2-3 minute zilnic pot aduce schimbări vizibile în câteva săptămâni. Pentru efecte mai profunde (gestionarea emoțiilor, reziliență, simptome depresive mai reduse), ai nevoie de practică constantă, adesea luni la rând. Mulți recomandă exersarea zilnică timp de aproximativ 6 luni. Ține ritmul cu răbdare și blândețe.

Poate fi mindfulness dăunător?

În general este sigur și util, mai ales când este practicat cu măsură. Totuși, în unele cazuri pot apărea trăiri neplăcute, mai ales dacă practica este intensă sau nepotrivită pentru nevoile persoanei. Nu înlocuiește tratamentele medicale sau psihologice atunci când acestea sunt necesare.

Persoanele cu traume, anxietate severă, tulburări psihotice sau depresie majoră pot avea uneori intensificări ale emoțiilor sau ale gândurilor intruzive, ori episoade de depersonalizare/derealizare. Perfecționismul sau presiunea de a „face bine” pot adăuga frustrare. Pentru aceste situații, este foarte important să existe ghidaj din partea unui terapeut sau instructor calificat, care poate adapta tehnicile. Fără ghidaj, începe cu practici blânde și scurte și fii atent la semnalele corpului și ale minții.

Este nevoie de îndrumare profesională?

Depinde de obiective, experiență și starea ta de sănătate mintală. Pentru reducerea stresului cotidian și stare generală mai bună, poți începe fără ajutor specializat. Cărțile, aplicațiile (Calm, Headspace, Insight Timer) și materialele audio/video sunt de mare ajutor la început.

Dacă ai dificultăți de sănătate mintală (depresie majoră, anxietate severă, stres post-traumatic, tulburări psihotice) este bine să vorbești cu un medic sau terapeut înainte. Te pot ghida în siguranță și pot adapta exercițiile. Pentru a aprofunda practica sau pentru programe structurate ca MBSR, urmează cursuri susținute de profesioniști certificați. Ghidajul oferă claritate, corectează greșeli și face experiența mai sigură și mai utilă.